Şi îşi aruncau ţărână în cap, plângeau, se tânguiau, ţipau şi ziceau: ‘Vai! Vai! Cetatea cea mare, al cărei belşug de scumpeturi a îmbogăţit pe toţi cei ce aveau corăbii pe mare, într-o clipă a fost prefăcută într-un pustiu!’
Îşi vor arunca ţărână pe capete şi vor striga plângând şi jelindu-se: «Vai, vai, cetatea cea mare, din prosperitatea căreia s-au îmbogăţit toţi cei ce aveau corăbii pe mare! Într-un ceas a fost pustiită!»